Semnul de pe față e Poarta Sărutului a lui Brâncuși. Două jumătăți ale aceluiași cerc, cel mai vechi fel în care cineva a desenat doi oameni care devin unul.
L-am făcut gândindu-mă la ce speră oamenii, de fapt, când speră la iubire. Ca ea să fie o poveste, nu o lecție. Să arate cât de frumos poți fi iubit, nu cât poți îndura. Să nu trebuiască să ghicești ce simte cel de lângă tine, să nu te lupți pentru atenție, să nu ceri lucruri care ar trebui să vină de la sine.
Pentru mine a rămas o iluzie. Ani în șir am confundat neliniștea cu iubirea. Simbolul rămâne însă simbol.
Piele roșie, presată cu căldură și greutate până când poarta a rămas în ea. Un portofel clasic: loc pentru buletinul vechi, pentru carduri, pentru bancnote. Fără promisiuni mari. Doar ceva în buzunar, acolo de fiecare dată când întinzi mâna.
De data asta simbolul iubirii a trecut testul temperaturii și al presiunii. Simbolul. Ce reprezintă el, nu.
Unul în lume. Croit, cusut și finisat de Alexandra, în Arad.
Don't look in the crowd. Look inside.
Nu am putut încărca disponibilitatea pentru ridicare
● O singură piesă, niciodată refăcută
● Livrare în toată UE
● Retur 14 zile
● Garanție 1 an la manoperă
